BUTTUNEDDU DI ROSA

Buttuneddu di ciuri

chiusu dintra la to casa,

abbuttunato senza pinzeri,

un aspetti d `addivintari na rosa.

Quannu veni lu ionnu di sbucciari,

ti stinnicchi li petali baggiani.

A unu a unu, senza primura.

fa viriri a tutti la to natura.

Araciu araciu fa viriri

la to biddizza; quantu l`aspittasti

chiuso ni la to casuzza!

E ora chi si na rosa spampinata,

ti piaci da tutti essiri taliata.

 Di luntanu lu to ciauru

si senti e arricria

lu nasu e la menti.

Ma lu tempu amico toi

fino a ora passannu

ti cancia rintra e fora.

A picca a picca lu tempo

t’ ammuscisci e tu

ti viri sicca e nun capisci.

Lu tempu passannu

pi la strata nun talia,

acchiappa cu la manu puru a tia.

E’ na rota chi gira

e tocca a tutti, li ricchi,

li scassi, beddi e brutti.

NADIA LIVIO